Noi avem la REPER o rubrică foarte faină, „Vocile Reper”, în fiecare miercuri, de la ora 9:00. Acolo puteți face cunoştință cu oamenii Reper, cu poveştile lor, cu aspirațiile şi visele lor, cu planurile lor pentru România şi motivele pentru care s-au apucat de politică.
Astăzi a venit rândul meu să vă transmit câteva gânduri pentru noul an, să vă invit să descoperiți oamenii Reper şi să veniți alături de noi. Link către Vocile Reper aici.
2024 este anul în care România și Europa își salvează democrația sau plonjează în întuneric pentru cine știe câtă vreme.
Nu sunt cuvinte mari, sunt realități pe care le trăim și pe care le putem vedea limpede, dacă ridicăm capul fie și preț de o clipă din cotidianul încărcat de tot felul de griji și privim cu atenție în jur.
În jurul nostru nu mai este pace. Sunt conflicte militare care lasă în urmă, devastate, națiuni întregi.
În jurul nostru este multă xenofobie, ură, dezbinare, manipulare, dezinformare și propagandă, la un nivel pe care bătrânul continent nu l-a mai cunoscut încă din vremea celui de-al Doilea Război Mondial.
În jurul nostru se întâmplă revoluții industriale odată cu inteligența artificială. Se nasc lideri din boți, se sting tradiții și generații care au purtat cu ele un alt bagaj cultural, martore ale unor vremuri în care libertatea era un lux, se sting în tăcere, fără să ne mai poată povesti cum era atunci. Se schimbă lumea.
𝑆̦𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑒 𝑚𝑎̆ 𝑎𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑚𝑖𝑛𝑒, 𝑐𝑒𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑟𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑚𝑒𝑡𝑟𝑜𝑢 𝑖̂𝑛 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑧𝑖, 𝑚𝑒𝑟𝑔𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑣𝑒𝑑𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑖, 𝑡𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎, veți întreba.
Răspunsul e destul de simplu. Lumea asta în care ne urcăm în metrou, pe bicicletă, în mașină, alergăm prin parc sau o luăm pe jos către ce avem de făcut, în fiecare zi, s-ar putea să nu mai arate deloc la fel, dacă nu facem ceva să îi păstrăm echilibrul, mai fragil astăzi decât în multe zeci de ani din ultimul secol.
Libertatea de a alege un loc de muncă, ziarul pe care îl citesc, oamenii cu care mă întâlnesc, locurile în care îmi petrec timpul, lucrurile în care cred, fără constrângeri, s-ar putea să nu mai fie la fel.
Nu sunt cuvinte mari. Priviți în jur, la tot ce predică extremismul și ultranaționalismul ca nouă religie, la tot ce apără impostorii, la tot ce împing pe agenda publică pseudopoliticienii sau de-a dreptul infractorii 𝑐𝑎 𝑠𝑢𝑏𝑖𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑓𝑖𝑒𝑟𝑏𝑖𝑛𝑡̦𝑖. Un sac de minciuni, care nu fac nimic altceva decât să alimenteze spaime, să dezbine și să încerce să convingă oamenii că nimic din sistemele și elementele care fac parte din arhitectura acestui echilibru democratic despre care scriam mai sus nu mai este solid, nu este de încredere, nu merită apărat.
Predicând naționalismul și asumând vocea poporului, blamând europenismul și valorile lui, invocând libertatea de a se poziționa astfel, lovesc de fapt, cu o precizie uneori chirurgicală, alteori haotic și cu furie, tocmai la temelia acestei libertăți. O fac cu sete și perfect conștienți de ceea ce fac. Știu bine că doar dezbinând, pot conduce. E așa de când lumea, iar astăzi poate deveni mai ușor decât oricând, într-un mediu informațional în care adevărul înseamnă pentru unii multe, foarte multe nuanțe de gri. Priviți în jur, la ce naște indiferența, atunci când o alegem: monștri, durere și moarte.
𝐈̂𝐦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐜𝐚 𝐢̂𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟒 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦 𝐢𝐝𝐢𝐨𝐭̦𝐢𝐢 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢 𝐚𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐮𝐬, 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐢, 𝐝𝐞𝐦𝐚𝐠𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢. 𝐈̂𝐦𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐦 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐞𝐬𝐜 𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞. 𝐓𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢𝐦.
Despre asta este 𝐑𝐄𝐏𝐄𝐑, de fapt. Mult dincolo de un proiect politic, este un avanpost al liberalismului în jurul căruia trebuie să strângem batalioane întregi. Armate.
Există o Românie a binelui, peste tot în jur, dacă faceți același exercițiu, de a privi bine, cu fruntea dreaptă și reperele acolo unde voi înșivă simțiți binele, valorile, echilibrul, moralitatea, dreptatea. Voi sunteți România aceea. Om cu om, ea trebuie strânsă laolaltă, unită de oameni și idei, împinsă înainte, mereu înainte, cu toată forța acestui bine pe care îl dorim și îl căutăm, fiecare dintre noi.
2024 este anul în care REPER va reuși să aducă României și Europei primul regiment dintr-o armată a binelui, a celor care nu renunță, a celor care cred în puterea binelui și în rolul ei transformațional pentru o societate. Eu știu că vom reuși. Dar trebuie să credeți și voi și să fim aici, aproape, unul pentru celălalt. În REPER, în comunitate, în România, în Europa.
La mulți ani! Ridicați fruntea din cotidianul tot mai apăsător, uneori, și priviți bine în jur: noi schimbăm lumea. Nu trebuie să ne schimbe ea, niciodată, pe noi.
